Conform registrelor de achiziții publice, peste 80 de instituții publice române au continuat să achiziționeze produse de securitate cibernetică de la compania rusă Kaspersky, în ciuda unei interdicții oficiale a guvernului, instituită din motive de securitate națională, transmite organizația Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

În urma invadării pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, România a adoptat în 2022 o lege care interzicea instituțiilor publice să achiziționeze software de securitate cibernetică legat de entități sau persoane fizice rusești. În martie 2023, guvernul a inclus oficial produsele fabricate de Kaspersky pe o listă neagră. Cu toate acestea, documentele privind achizițiile publice arată că, între martie 2023 și septembrie 2026, 83 de instituții și autorități publice au efectuat 131 de achiziții ale software-ului interzis.

Printre cumpărători s-au numărat administrații municipale, școli, spitale și agenții de stat specializate. Printre acestea a fost și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, care a achiziționat licențe antivirus pe doi ani pentru trei dispozitive la mai puțin de două luni după intrarea în vigoare a listei negre.

Centrul de cercetare are contracte cu NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” și generează date clasificate. Într-o declarație transmisă prin e-mail, institutul a afirmat că „produsul achiziționat nu a fost niciodată instalat sau utilizat efectiv pe vreun computer, server sau alt sistem IT aparținând institutului”.

Sebastian Burduja, deputat care a ocupat funcția de ministru al cercetării și digitalizării în momentul adoptării restricțiilor, a atribuit încălcarea lipsei de personal pentru aplicarea legii și a adăugat: „așa cum bănuim cu toții, probabil că există o tendință pro-rusă în cadrul instituțiilor de stat românești”.

Kaspersky a respins acuzațiile privind potențialele amenințări la adresa securității și a afirmat într-o declarație transmisă prin e-mail că „nu are legături necorespunzătoare cu niciun guvern”. Compania a precizat că acuzațiile aduse software-ului său decurg din „climatul geopolitic actual, mai degrabă decât dintr-o analiză tehnică a securității software-ului Kaspersky”, precizând că „nicio parte nu a prezentat dovezi publice că produsele companiei ar putea reprezenta o amenințare”.

Fondată în 1997 de fostul inginer sovietic în domeniul apărării Eugene Kaspersky, compania s-a confruntat cu o atenție intensă la nivel global. Statele Unite au interzis multe dintre produsele sale în 2024, în timp ce Italia, Germania și Lituania au instituit măsuri de eliminare treptată sau au emis avertismente oficiale.

Conform legislației române, ignorarea interdicției constituie o contravenție administrativă pedepsită cu amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.

Articolul Zeci de instituții din România au achiziționat software rusesc de securitate cibernetică interzis. Un institut are contracte cu NATO și MApN apare prima dată în Go4IT.