Investițiile în inteligență artificială nu mai sunt doar un fenomen concentrat în Statele Unite, ci încep să devină un factor de susținere pentru economia mondială, potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. În opinia sa, valul masiv de investiții în centre de date, infrastructură energetică și echipamente necesare industriei AI se extinde rapid către alte economii și ajută la compensarea parțială a efectelor generate de conflictul cu Iranul.

Georgieva descrie economia globală ca fiind prinsă într-un „război de tracțiune” între două forțe majore: pe de o parte, șocul energetic provocat de tensiunile din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, investițiile uriașe în inteligență artificială. În Statele Unite ale Americii, boom-ul AI a susținut profiturile companiilor și consumul, iar efectele încep să fie resimțite și în țările integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori, servere și alte componente tehnologice.

FMI estimează, în actualizarea din iulie a World Economic Outlook, o creștere economică globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Instituția consideră că această cerere asociată tehnologiei și dezvoltării AI sprijină mai ales economiile conectate la producția globală din sectorul tehnologic.

Economia mondială a rezistat mai bine decât se anticipa

Una dintre surprizele ultimelor luni este reziliența economiei globale în fața crizei energetice. Georgieva a afirmat că economia mondială a traversat șocul provocat de războiul cu Iranul mai bine decât se temea FMI. Printre explicații se numără scăderea cererii de energie, folosirea rezervelor strategice de petrol și gaze, creșterea producției din afara Golfului, extinderea energiei regenerabile și, în unele state, revenirea temporară la cărbune.

Importanța Strâmtorii Hormuz explică dimensiunea riscului. În prima jumătate a anului 2025, prin această rută treceau aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol pe zi, adică în jur de 20% din consumul mondial de produse petroliere. Conflictul a redus drastic fluxurile, însă datele Energy Information Administration arată că traficul a început să se redreseze după acordul din 18 iunie și ar putea reveni aproape de nivelurile anterioare până la finalul anului.

În Europa, semnale pozitive vin inclusiv din Germania. Cea mai mare economie a Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,3% a PIB în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul anterior, peste estimarea inițială de 0,2%. Revizuirea a fost susținută de date mai bune privind exporturile și comerțul.

Iarna poate reaprinde presiunile inflaționiste

Totuși, FMI avertizează că riscurile nu au dispărut. Rezervele de petrol și gaze folosite pentru amortizarea șocului energetic se reduc, în timp ce emisfera nordică intră în sezonul rece. O nouă creștere a prețurilor la energie ar putea alimenta inflația și ar putea determina băncile centrale să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Pentru România, această perspectivă este sensibilă. Comisia Europeană estima în mai o creștere economică de numai 0,1% în 2026 și o inflație armonizată medie de aproximativ 7%. Un nou puseu al prețurilor la petrol sau gaze ar pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și ar întârzia relaxarea finanțării, într-un moment în care economia avansează foarte lent, iar statul are nevoie de împrumuturi consistente.

Mesajul FMI este, astfel, dublu: inteligența artificială începe să acționeze ca un stimul economic global, dar avantajul investițiilor de sute de miliarde de dolari în cipuri, centre de date și infrastructură se lovește de un adversar greu de controlat — prețul energiei.

Sursa: Mediafax

Articolul Boom-ul AI începe să țină economia mondială în picioare. Energia rămâne marele risc apare prima dată în Go4IT.